Evidente stiintifice in Coran

    Distribuiţi

    Dan

    Mesaje : 28

    Evidente stiintifice in Coran

    Mesaj  Dan la data de Vin Iun 11, 2010 3:55 am

    Pe măsură ce creşteam în credinţa islamică, doream dovezi. Am început să caut. Aveam nevoie de o temelie puternică. De multe ori noaptea, pe când eram în pat, îmi puneam întrebări pe care n-aş fi îndrăznit să le pun profesorului meu. Unele din acestea cereau un răspuns, dar de multe ori când puneam întrebări primeam drept răspuns insulte, batjocură sau ţipete. Nu erau permise decât anumite întrebări. Întrebări care priveau subiecte şi doctrine în favoarea islamului. Într o zi, de unul singur am început să caut în Biblioteca Moscheei, şi ceea ce am găsit a fost chiar răspunsul pe care-l căutam. Cartea se numea Coranul, o examinare modernă, de Mustafa Mahmud. Era despre miracolele ştiinţifice din Coran. După ce am citit o, am crezut în Coran ca fiind cuvântul lui Dumnezeu, pentru că conţinea legi ştiinţifice moderne şi doar o carte de origine divină putea să aibă adevăruri ştiinţifice scrise cu mai mult de o mie de ani înainte de descoperirea lor.

    În ultimii ani, de multe ori am căutat cu ajutorul unui program pe computer indicii ştiinţifice în Biblie. Spre uimirea mea, am găsit toate “versetele cu miracole ştiinţifice” corecte din Coran, care ma-u făcut pe mine şi pe mii de alţi musulmani să credem în Coran. Spre uimirea mea, toate acestea erau deja în Biblie.

    Am găsit apoi în Coran mai multe erori decât adevăruri ştiinţifice. Aceasta mi a zdruncinat temelia. Piatra tare s-a transformat în nisip mişcător. Eram într un nor întunecos de îndoială. Mi am dat seama că nu pot să mai am încredere în aşa zişii “ânvăţaţi” musulmani. De ce? Fiindcă n-au dat credit cui trebuia să-l dea. Au aruncat la o parte adevărurile inspirate de Dumnezeu în trecut. Nu era corect să facă aşa. Era o “trădare.” Mustafa Mahmud, pa care-l respectam cel mai mult dintre toţi învăţaţii, în cartea sa Coranul, o examinare modernă, comentează câteva versete coranice care conţin elemente de ştiinţă modernă. La prima vedere, dacă cineva studiază astfel de materiale, nu va găsi menţionate decât foarte puţine referinţe biblice sau deloc. De ce? Ar fi foarte uşor pentru învăţaţii creştini să respingă aceste pretenţii odată ce s-ar face o comparaţie între “versetele minunilor” şi versetele echivalente din Biblie. Toate afirmaţiile savanţilor musulmani cum că Coranul ar include minuni ştiinţifice sunt combătute uşor printr un studiu comparativ al versetelor. Este evident motivul pentru care învăţaţii musulmani refuză să abordeze subiectul “Biblia şi ştiinţa.” Acurateţea Bibliei în materie de ştiinţă nu şi are egal în nici o scriere antică, cu atât mai puţin în Coran.

    Vom prezenta câteva referinţe ştiinţifice ale Bibliei şi Coranului. După examinarea acestor materiale vă veţi putea da seama de ce învăţaţii musulmani nu se referă niciodată la ştiinţă şi Biblie. Un răspuns simplu la “versetele minunilor” din Coran este că ele au fost împrumutate neintenţionat din Biblie. Nimeni nu poate nega faptul că Biblia a existat înainte de Coran. În câteva cazuri putem găsi versete coranice fără corespondent în Biblie. Deşi este exagerat să le numim ştiinţifice, o examinare simplă şi cinstită poate demonstra că ele sunt “erori ştiinţifice” care nu au nimic de a face cu ştiinţa.

    Ca principu, trebuie în toate cazurile să fim deschişi în a respinge un verset, indiferent de care parte, fiindcă ştiinţa ca studiu se bazează pe dovezi şi cercetare. Este corect, dacă pentru un verset din Coran găsim un verset egal sau mai bun în Biblie, să respingem acel “verset al minunilor” şi să lăsăm la o parte toate comentariile ştiinţifice care creditează Coranul, din moment ce Biblia ar fi trebuit creditată mai întâi şi referinţa la ea ar fi prima. Să dăm credit celui ce-l merită. Trebuie de asemenea să analizăm exclusiv ceea ce spune Coranul sau Biblia, lăsând la o parte informaţiile adiţionale nemenţionate în versetele cu pricina – lucru pe care cei mai mulţi savanţi musulmani nu-l respectă.

    Musulmanii afirmă că Dumnezeu a inspirat descoperirile tuturor profeţilor, şi din moment ce acelaşi Dumnezeu i-a inspirat pe toţi profeţii, este evident că putem găsi similarităţi între ei. Şi creştinii sunt de acord cu asta. Cu toate acestea, se ridică un semn de întrebare: Din moment ce Biblia a fost prima, argumentul că versetele coranice sunt originalul nu poate sta în picioare. Toţi musulmanii acceptă că Biblia a fost inspirată înainte de Coran.

    O altă întrebare importantă este următoarea: Dacă Coranul este inspirat de Dumnezeu, n-ar fi normal să nu conţină erori ştiinţifice? Dacă Coranul este mult superior Bibliei, după cum afirmă, "Wa Muhayminan A'alayh," atunci toate afirmaţiile pretins ştiinţifice ale Coranului ar trebui să fie superioare ştiinţei din Biblie. Este foarte uşor să explicăm jocul de cuvinte folosit de învăţaţii musulmani. Iată, spre exemplu, să zicem că copilul meu scrie în caietul de şcoală astfel: “Am făcut un zmeu şi l-am înălţat să zboare. Apoi am luat o bucată de plastic şi ne am confecţionat un Frisbee. L-am luat pe fratele meu mai mic şi ne am distrat aruncând de la unul la altul şi privind un obiect ca un disc care se învârtea zburând încoace şi încolo între noi.” Acum, eu pretind că fiul meu de 6 ani prin minune este om de ştiinţă şi geniu, după care mă duc şi fac o cerere de bursă de studii ca să-l duc la Harvard. Ei formează o comisie de investigare a cazului. Îi întâlnesc, le zâmbesc şi le înaintez un raport pe care l-am pregătit pentru a mi susţine cererea. Raportul conţine fraza scrisă de fiul meu cu analiza mea:
    Fiul meu: Am făcut un zmeu
    Interpretare: Am făcut un obiect zburător cu aripi
    Sigur că avea elice, din moment ce era un avion
    Raţionament: În dicţionar, zmeu are definiţia "Obiect zburător."
    Fiul meu: Am făcut un Frisbee
    Interpretare: Fiul meu a făcut prima Farfurie zburătoare din lume
    Raţionament: Un Frisbee este un obiect de forma unui disc care zboară

    Evident, comisia va considera că am făcut o glumă proastă, va chema gardienii şi le va cere să mă conducă imediat afară. De ce? Fiindcă în scrisoarea fiului meu lipsesc elemente importante care să susţină pretenţiile mele.

    Primul: Pentru a dovedi că cuvântul “Frisbee” este o farfurie zburătoare, fraza fiului meu ar fi trebuit să includă referinţa la un “motor electromagnetic de putere termonucleară.”

    Al doilea: Faptul că acest obiect numit Frisbee este azvârlit cu mâna de la unul la altul arată că nu are acest “motor electromagnetic de putere termonucleară.”

    Lucrul uimitor şi trist este că milioane de musulmani înţeleg aceste aşa zis miracole ca fiind realitate. În ţările islamice se vând tone de cărţi cu astfel de pretenţii bizare. Orice persoană cât de cât educată ar putea să respingă astfel de afirmaţii când citeşte interpretări ale Coranului. Şi totuşi nici un musulman nu le respinge ca false. De ce?

    Cineva ar putea întreba: De ce se duc oameni cu educaţie foarte bună la astrologi, mediumuri, cititori în palmă şi oameni care prezic viitorul? Doamna Reagan, soţia lui Ronald Reagan, s-a dus şi ea. Câteodată dintr un motiv sau altul chiar şi oamenii logici vor privi lucruri ilogice ca realităţi. Singura mea concluzie este că puterea de înşelare copleşeşte câteodată puterea noastră umană, şi atunci cădem în greşeală. Oh, cât suntem de slabi ca oameni. Căutăm în anumite lucruri crezând orbeşte că sunt adevărate. În nici un fel nu acuz Coranul că foloseşte jocuri de cuvinte, dar învăţaţii care dau drept reale interpretările lor sucite poartă într adevăr o responsabilitate mare. Interpretarea Coranului este foarte greşită, iar musulmanii trebuie să obiecteze unor astfel de lucruri.

    Următoarele exemple vor dovedi ceea ce am spus.

    Despre crearea omului

    Coranul: “Nu văd necredincioşii că cerurile şi pământul au fost amândouă o masă solidă şi că noi le am despărţit, şi că prin apă dăm viaţă oricărei vieţuitoare? Nu vor crede ei asta?” (Al Anbiyaa'[21]:30)

    Biblia: “Dumnezeu a zis: "Să mişune apele de vieţuitoare, şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului." Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune” (Geneza 1:20 21).

    Pretenţia musulmană: Mustafa Mahmud, un om de ştiinţă egiptean, a concluzionat că aceasta este o referinţă la un fapt necunoscut pe vremea lui Mohamed – că orice fiinţă are apă în ea. El îşi explică afirmaţia cu o dovadă: la examinarea oricărei fiinţe vii găsim apă. Acest lucru este adevărat şi la fiinţele microscopice, fiindcă cuvântul folosit este “orice vieţuitoare.” El îşi susţine afirmaţia cu alte versete: “Şi Allah a făcut orice animal din apă” (Al Nur[24]:45). Abdullah Yusuf Ali în comentariul său asupra acestui verset trage alte concluzii: “Aproximativ 72% de pe suprafaţa globului nostru este încă acoperită de ape, şi se estimează că dacă s-ar nivela toată suprafaţa globului întreaga suprafaţă ar fi sub apă, căci înălţimea medie a terenului nivelat ar fi cu 7000–10000 de picioare sub suprafaţa oceanului. Aceasta arată predominarea apei pe glob. Ultimele descoperiri ale ştiinţei biologiei ne duc de asemenea către concluzia că întreaga viaţă a început în apă. Pe lângă faptul că protoplasma, baza originală a materiei vii, este lichidă sau semi lichidă şi într o stare de flux şi instabilitate continuă, mai este şi faptul că animalele terestre cât şi vertebratele superioare, incluzând omul, în istoria lor embriologică, au aceleaşi origini ca peştii, indicând originea fluidă al habitatului lor original.”

    Dovada: Cititorul versetelor coranice descoperă nebunia şi jocul de cuvinte al acestor scriitori. Versetele ar trebui traduse să spună ceea ce spun, în loc de a adăuga lucruri care nu se găsesc în ele. Este evident că aceste versete spun că Dumnezeu a creat (a făcut) viaţa din apă. Această interpretare este corectă. În schimb Coranul n-a spus că Allah a făcut ca „în toate vieţuitoarele să existe apă.” Ce se spune e că “Allah a făcut viaţa din apă.” În arabă "min al maa" înseamnă “din apă,” după cum apare în toate traducerile Coranului. Încă câteva versete din Coran sprijină această creaţie din apă, după cum vom vedea mai jos. Acest tip de concluzii falsifică ceea ce a spus Allah – lucru de care musulmanii îi acuză pe creştini. Şi noi întrebăm: Crezi tu că dl. Ali şi dl. Mahmud sunt corecţi în a trage astfel de concluzii din versetele de mai sus? Ce concluzie poţi trage din versetul Geneza 1:21 citat? De ce i se dă Coranului tot creditul, când aceste versete au existat cu 200 de ani înainte de scrierea Coranului? Am putea să facem presupuneri şi pe baza versetului din Geneza 1:21, cum fac învăţaţii musulmani, dar e mai bine să rămânem la înţelesul exact a ceea ce spune versetul. Lăsăm la îndemâna musulmanilor şi a conştiinţei lor să hotărască care din versetele de mai sus conţine mai mult adevăr ştiinţific. Invităm pe musulmani să guste din afirmaţiile ştiinţifice mai puternice ale Bibliei. În cartea Psalmilor lui David (Al Zabur), în Psalmul 24:1 2 citim: “Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc! Căci El l-a întemeiat pe mări şi l-a întărit pe râuri.”

    Coranul: “Iată, Domnul tău spune îngerilor: Sunt gata să fac pe om din mâl, din noroi turnat în formă” (Al Hijr[15]:28).

    Biblia: “Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău, şi eu ca şi tine am fost făcut din noroi” (Iov[Ayub] 33:6).

    Pretenţia musulmană: Mustafa Mahmud scrie: “Mâlul este noroi fermentat şi mirositor. Odată Dumnezeu spune că viaţa a fost creată din apă, în alte locuri spune că a fost creată din praf, şi apoi confirmă că este din mâl mirositor, amestecat cu pământ, şi acest lucru este într o armonie ciudată dar deplină cu descoperirile ştiinţei după 1400 de ani.”

    Dovada: Viaţa umană a fost creată din noroi, lucru pe care ştiinţa de azi îl confirmă, după ce au batjocorit relatarea biblică a creării omului din praful pământului ca fiind simplă şi naivă. În Noiembrie 1982 batjocura a trebuit să înceteze, când oamenii de ştiinţă de la NASA's Ames Research Center au descoperit cu intrigare că lutul şi pământul conţin absolut toate elementele care se găsesc în corpul uman. Totuşi, dacă Coranul a descoperit acest lucru care este în concordanţă cu ştiinţa, cum explică savanţii musulmani faptul că în Biblie, în Iov 33:6, era descoperit acest fapt cu mii de ani înainte prin profetul? Profetul musulmanilor n-a venit cu o noutate. Era un lucru din Biblia care era “ântre mâinile lui.” Ai mai putea tu astăzi să pretinzi că ai descoperit becul electric? De ce nu citează musulmanii versetele biblice în cărţile lor?

    Coranul: “Poţi să-l tăgăduieşti pe cel ce te a creat din praf, cu o picătură de sămânţă, apoi te a modelat în om?” (Al Kahf[18]:37). Nu este logic a afirma că toate vieţuitoarele sunt din praf şi sămânţă (spermă). Este mai bine să lăsăm Coranul să spună ce a vrut Allah să spună, nu să adăugăm alte lucruri la el.

    Pretenţia musulmană: Mustafa Mahmud face următorul comentariu la acest verset: “… te a creat în perechi – bărbat şi femeie – dintr o sămânţă implantată.” El spune: “Ştim că sperma hotărăşte sexul noului născut, dacă va fi bărbat sau femeie, nu ovulul, ci doar sperma având facorii determinării sexului.” Cum a ajuns Coranul într un aşa acord cu rezultatele ştiinţei şi cercetării… după sute de ani de coincidenţe? Şi dacă acceptăm că există o şansă, cum de generalizăm? Alţi traducători ai Coranului, de exemplu J. M. Rodwell, au exprimat acest verset aşa: “… că El a creat sexele, bărbătesc şi femeiesc, din germenii difuzaţi ai vieţii.”

    Dovada: Mă întreb ce poate însemna “germenii difuzaţi ai vieţii”? Fiindcă în întregul Coran nu se pomeneşte de nici un fel de germeni. Această traducere este mai dificilă decât… Coranul în arabă. Mai întâi aş vrea să vă dau o traducere cuvânt cu cuvânt a versetului, ca să înţelegem ce vrea să ne spună versetul cu adevărat, şi-l voi lăsa pe cititorul arab să aleagă dintre cele trei traduceri pe cea mai exactă:
    Arabă: wa-anahu khalaqa al-zawjayni al-thakara wal-untha min nutfatin itha tumna
    Engleză: Şi el a creat perechile bărbat şi femeie din o picătură care ţâşneşte

    Acum, cum de a venit dl. Mahmud cu o astfel de interpretare? Versetul nu spune că “el a determinat sexele, bărbătesc şi femeiesc, din sperma bărbătească,” ci Coranul spune simplu că Dumnezeu a creat ceea ce noi observăm în viaţă ca bărbaţi şi femei din fluidul care ţâşneşte din organul masculin. O astfel de traducere ar fi corectă, sau cum spunem în limbajul programatorilor de computere, “kiss” (Keep It Simple Stupid). [Un joc de cuvinte în limba engleză, însemnând “Las o simplă, fraiere”, adică referitor la traducerea de mai sus, corectă dar necomplicată – n.tr.]

    Această idee se cunoştea cu mii de ani înainte de Coran. Simplu: sămânţa bărbătească ajunsă în trupul femeii avea ca urmare naşterea de copii, fie ei băieţi sau fete, două sexe, nu mai mult. Coranul n-a descoperit ceva nou sau miraculos în acest domeniu. Oamenii din antichitate cunoşteau metoda fertilizării vacilor şi oilor. Ştiau de asemenea cum să provoace lipsa de fertilitate a bărbaţilor; aşa făceau cu sclavii şi cu anumite animale.

    Descoperiri ştiinţifice sau erori? Judecă tu!

    Coranul: “L a făcut pe om dintr un cheag de sânge” (Al Alaq[96]:2).

    Pretenţia musulmană: Dr. Bucaille spune că acest verset din Coran reprezintă o descoperire ştiinţifică majoră.

    Dovada: Cum poate fi adevărat acest lucru? Absolut toţi traducătorii şi interpreţii Coranului traduc cuvântul "Alaqa" cu "cheag de sânge." Şi totuşi ei intră într un joc de cuvinte de la “cheag de sânge” “Alaqa" la "Aliqa" (a se înfinge în ceva, a se lipi), apoi la fetus care se lipeşte de uter prin placentă. Cum? Din moment ce fetusul nu are nimic de a face cu sângele. Poate mi spui că nu-s doctor. Ei bine, întreabă pe un doctor şi va fi bucuros să ţi răspundă zâmbind.

    În timpurile antice ei îşi închipuiau totul astfel: un bărbat lua de soţie pe o femeie, femeia avea ciclul ei menstrual normal, curgea sânge… se simţea rău, apoi la o săptămână se culcau… udau plantele din grădină… vor avea un băiat sau o fată, de preferat gemeni… să pască oile, să are pământul, să păstreze numele familiei… într o zi femeia nu mai avea ciclul obişnuit… din nou… "Walla" n-a mai curs sânge… au aşteptat încă o săptămână sau două să fie siguri că acesta s-a făcut cheag în trupul ei… femeile s-au adunat şi au discutat… este însărcinată cu băiat sau fată… oricum… un bebelaş… O eroare ştiinţifică a devenit dintr o dată descoperire ştiinţifică. În versete anterioare omul era creat din praf, apă şi sămânţă care ţâşneşte. Să adăugăm sânge la această combinaţie, doar putem să facem cum ne place. Dar nu este corect, zice musulmanul. Ce este cu toate aceste versete?

    Coranul: “l-am făcut pe om dintr o chintesenţă de lut; apoi l-am pus sub forma unei picături de sămânţă într un loc al odihnei, fixat puternic. Am schimbat apoi sămânţa într un cheag de sânge coagulat; apoi am făcut din cheag un bulgăre (fetus) şi din acel bulgăre am format oase pe care le am îmbrăcat cu carne; apoi din el am dezvoltat o altă făptură. Fie binecuvântat Allah, cel mai bun creator” (Al Mu'minum[23]:14).

    Pretenţia musulmană: Mr. Mahmud explică aceste versete spunând: “Omul n-a fost creat din noroi de la început… ci între noroi şi om există diferite stagii de creaţie, stagii intermediare… aceste stagii anterioare au pregătit omul modern… apoi Coranul ne spune despre diferite stagii ale fetusului, că oasele au fost create înaintea muşchilor (“din acel bulgăre am format oase pe care le am îmbrăcat cu carne”). Din studiul embriologiei se cunoaşte foarte bine că şira spinării se formează înaintea muşchulor.”

    Lăudat fie Allah, răspunde musulmanul. După care îl duci la o librărie ca să-i aplici un şoc. Cumperi o Biblie şi o deschizi la… să vedem… Iov 10:8 12... din nou bunul bătrân Iov! Acolo versete spun: “Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, ele m-au întocmit în întregime... şi Tu să mă nimiceşti! Adu Ţi aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărână? Nu m-ai muls ca laptele? Nu m-ai închegat ca brânza? M-ai îmbrăcat cu piele şi carne, m-ai ţesut cu oase şi vine” (Iov 10:8 11).

    Şi apoi rosteşti mirat: Uau!!

    Dovada: Cum de a ajuns dl. Mahmud la concluzia că versetele din Coran menţionează cuvântul “muşchi”? Căci el spune că muşchii se formează după oase. Noi spunem: În versetele originale în arabă nici nu se pomeneşte despre “muşchi,” deci să facem o traducere cuvânt cu cuvânt a ultimului verset:
    Arabă: Fa-Kasawna Al-Ithama Lahman
    Engleză: Am îmbrăcat Oasele Carne

    Nici într un caz muşchi!! Toţi interpreţii şi traducătorii Coranului sunt de acord că "Lahm" înseamnă carne. Eu m-am născut în localitatea "Bait Lahm" sau Betleem, nume care, după cum ştie oricine, înseamnă “Casa cărnii.” Şi întreb: Cum s-a ajuns să se spună că sămânţa bărbătească a devenit cheag “de sânge”? Şi cum a ajuns Coranul să fie numit “Carte mai bună” decât Biblia, mai ales că versetele biblice din Iov (Ayub) sunt mult mai precise când folosesc un cuvânt [cuvântul “vine”, în traducerea română Cornilescu] care înseamnă ţesut de nervi şi muşchi? De ce nu fac referinţă comentatorii Coranului şi la versetele care existau dinainte deja în Biblie? Nu cumva te gândeşti că au fost… părtinitori? O ultimă întrebare: De ce arătăm toate aceste versete din bunul şi bătrânul Iov (Ayub)? Cuvântul ebraic "hannashesh" înseamnă tendon sau nerv. Nu există în Coran vreun cuvânt cu acest înţeles. Nu există "hannashesh" sau "Asab" sau "Adal" în versetele coranice, ci doar “carne.” Cuvântul de care avea nevoie dl. Mahmud l-a pus el în interpretarea lui, şi noi l-am subliniat în citatul de mai sus, dar acest cuvânt se găseşte doar în Biblie.

    Despre amprentele digitale

    Coranul: “Crede omul că noi nu putem să-i adunăm oasele? Nu doar atât, ci putem să-i ordonăm şi vârfurile degetelor” (Al Qiyamah[75]:3 4).

    Pretenţia musulmană: Învăţaţii musulmani pretind că Coranul ştia dinainte că amprentele digitale ale fiecărui individ sunt unice. În poliţie amprentele digitale sunt folosite pentru a găsi pe criminali. Aceasta este o descoperire modernă pe care doar Dumnezeu o putea şti la timpul scrierii Coranului.

    Dovada: Nu există în aceste versete dovezi pentru susţinerea acestei pretenţii. Tot ce spune aceste verset este că în ziua judecăţii Dumnezeu îi va învia pe cei morţi într o ordine perfectă, cu trup şi oase, după cum se vede clar din versetul 3: “Crede omul că noi nu putem să-i adunăm oasele?”

    Nu se spune nimic despre faptul că amprentele fiecărui individ ar fi unice. Versetul spune despre adunarea sau împreunarea oaselor, nu despre “diferenţierea amprentelor fiecăruia.” Ca să spună asta, ar fi trebuit să modificăm textul astfel: “Crede omul că noi nu putem să-i adunăm oasele? Nu doar atât, ci putem să-i deosebim şi amprentele degetelor.” Musulmanii n-ar accepta o astfel de modificare în textul Coranului şi nu-i condamn pentru asta.

    Despre biologie

    Coranul: “Pilda potrivita celor care iau ca protectori pe altul decât Allah este cea a păianjenului care şi zideşte o casă; dar cu adevărat cea mai slabă casă este cea a unui păianjen” (Al Ankabut[29]:41).

    Pretenţia musulmană: Mustafa Mahmud comentează versetul din Coran: Aceasta, spune el, este o descoperire majoră în biologie, din moment ce biologia modernă a descoperit că rasa păianjenilor este cea mai crudă din regnul animal, femela omoară pe mascul şi puii mănâncă pe mamă. Ciudată descoperire în biologie pe care Mohamed n-a cunoscut o!

    Dovada: Oricine ştie că pânza de păianjen este slabă, sufli peste ea şi se rupe, dar dacă musulmanii vor să spună că Coranul a descoperit asta pentru prima dată, se vor mira citind Cartea Iov (Kitab Ayub) capitolul 8 versetele 13 15: “Aşa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va pieri. Încrederea lui este zdrobită şi sprijinul lui este o pânză de păianjen. Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine” (Iov [Ayub] 8:13 15).

    Pun alte întrebări: De ce nu citează dl. Mahmud şi alţii acest verset? Ei totdeauna citează versete biblice scoase din context, dar când vine vorba de cunoştinţa superioară a Bibliei, referinţele la Biblie lipsesc. Dacă citim traducerea Coranului făcută de dl. Ali, el intră într o discuţie detaliată despre diferitele tipuri de pânze de păianjen despre care a găsit informaţii într o enciclopedie, pentru a adăuga varietate şi a da forţă Coranului. Din nou, de ce să nu lăsăm Coranul să vorbească pentru el însuşi? Cum de era deja în Biblie această informaţie? Musulmanii pot spune că nu este o problemă dacă un profet a inspirat altor profeţi versete similare. Atunci se pune întrebarea: Ce noutăţi a adus Coranul în ştiinţă? Şi noi afirmăm: Nici una. Ai o altă părere? Prezintă ţi dovezile atunci, dacă eşti credincios. De ce nu citeşti Kitab Ayub, adică Cartea lui Iov, să vezi că Iov a fost inspirat de Dumnezeu! De asemenea trebuie să punem o altă întrebare: Este de acord tot materialul din Coran cu Biblia? Şi ce este cu tonele de versete împrumutate din surse păgâne, apocrife şi fictive? Vom dovedi acestea mai târziu în capitolul “Sursa Coranului.”

    Despre pământ şi geologie

    Cităm din Coran în legătură cu munţii: “Când te întreabă despre munţi spune le: ‘Domnul îi va scoate din temelii şi îi va împrăştia ca praful.’” În Ziua Judecăţii vor avea loc explozii în munţi. Aceste “explozii” sunt menţionate şi în Biblie: “El mută deodată munţii, şi-i răstoarnă în mânia Sa” (Iov 9:5). Din nou Iov (Ayub) a spus aceste lucruri cu mii de ani înainte. Alte versete spuse de Iov, care se referă la munţi: “Cum se prăbuşeşte muntele şi piere, cum piere stânca din locul ei, cum este mâncată piatra de ape, şi cum este luat pământul de râu: aşa nimiceşti Tu nădejdea omului” (Iov 14:18 19). Iov n-a amintit doar despre munţi, ci a vorbit şi despre eroziune. Este asta o descoperire ştiinţifică? Eu spun nu. Oamenii au ştiut despre eroziune de mult, de aceea în Orient se folosesc ziduri de piatră de susţinere în jurul terenurilor agricole. Am putea şi noi acum să privim într o enciclopedie şi apoi să expunem o teorie, la fel ca prietenii noştri: Walla !!! o minune a ştiinţei. Fără să jignim, cuvântul Walla n-are nici o legătură cu numele folosit pentru Dumnezeu (Allah), ci este doar o exclamaţie: Uau!!

    În continuare din Iov: “Omul îşi pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcină” (Iov 28:9). “Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ” (Psalmul 97:5).

    Într un alt verset coranic citim referitor la crearea omului: “Am creat pe om din cel mai bun sol, apoi l-am coborât în cele mai mari adâncuri” (Al Tin[95]:4 5). În Biblie citim: “Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost făcut într un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului” (Psalmul 139:15). Dl. Mahmoud comentează că Coranul numeşte munţii stâlpi: “El a creat cerurile fără nici un stâlp pe care să-l putem vedea; El a făcut munţii să stea tari, ca să nu se clatine cu tine; şi a împrăştiat pe ei tot felul de fiare” (Luqman[31]:10). Iar în alte versete munţii sunt descrişi ca “stâlpi.” El explică: “… că munţii acţionează ca contragreutăţi care ţin coaja pământului la locul ei, nepermiţându-i să alunece în marea de flăcări din adâncul pământului.” Este de mirare cum ar interpreta dl. Mahmud versetul biblic: “Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui: căci Eu îi întăresc stâlpii." (Psalms 75:3). Sau un alt verset din Biblie: “De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor. Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării, şi s-ar ridica până acolo de să cutremure munţii” (Psalmul 46:2 3). Concluzia pe care dl. Mahmud a vrut să o scoată din versetul coranic, era deja în Biblie. Şi totuşi el nu citează deloc Biblia. De ce?

    Despre crearea omului, dl. Mahmud face un comentariu asupra versetului “Şi după accea am întins pământul,” concluzionând că în Coran era făcută cunoscută o mare descoperire ştiinţifică referitoare la pământ. El spune: “Acest lucru este în conformitate cu cele mai moderne păreri ale astronauţilor despre forma pământului, având în vedere că cuvântul "Duhia" înseamnă “ou.” Ce a vrut dl. Mahmud să deducă este că pământul este mai turtit la polul nord decât la polul sud, având deci forma unui ou. Din nou el stâlceşte înţelesul cuvintelor pentru a le face să slujească scopului său, şi noi apelăm din nou la traducerea cuvânt cu cuvânt:
    Arabă: Wa-lardu ba'ada thalika dahaha
    Engleză: şi pământul după aceea a întins

    Asta n-are nimic de a face cu oul. Cuvintele "Dahaha" şi "Duhia" nu sunt sinonime. De fapt în ambele traduceri ale Coranului pe care le am, traducătorii sunt de acord cu traducerea mea cuvânt cu cuvânt. J. M. Rodwell traduce astfel: “Şi după aceea am întins pământul.” Dl. Ali traduce: “Şi pământul mai mult l-a întins (o expansiune mai mare)” paranteza lui. Vrem să amintim prietenilor noştri musulmani că Biblia deja făcuse declaraţii clare despre forma pământului: “El [Dumnezeu] întinde miază noaptea asupra golului, şi spânzură pământul pe nimic” (Iov 26:7). “El şade deasupra cercului pământului, şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o măhramă subţire, şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.” (Isaia 40:22). Biblia conţine cuvântul lipsă căutat de dl. Mahmud. Oare de ce n-a împrumutat acesta versete din Biblie pentru a şi argumenta explicaţia? Din nou, care este mai exactă, Biblia sau Coranul? Şi o altă întrebare: Când s-a născut Isaia? Te voi ajuta ştiind că ai mult de studiat. Isaia s-a născut cu aproximativ 700 de ani înainte de Cristos, adică în total aproximativ 1400 de ani înainte de apariţia Coranului… Nu mai am întrebări!

    Într un alt verset din Coran Allah spune: “Încolăceşte ziua peste noapte şi noaptea peste zi,” lucru care pentru un musulman constituie o dovadă clară că pământul e rotund, din moment ce întunericul vine peste lumină şi lumina peste întuneric, iar cuvântul „încolăceşte” sigur că se referă la o formă rotundă peste care vine una sau cealaltă. Deşi… cineva poate obiecta că „încolăcit” se poate referi şi la o formă plată, de exemplu încolăcirea unei sârme pe o bucată de scândură. Un alt factor important care nu trebuie ignorat este că în versetul coranic se face referire la noaptea şi ziua (lumina) care se învârtesc în jurul pământului, ceea ce nu implică în mod necesar faptul că pământul este rotund, din moment ce te poţi învârti şi în jurul unei pieţe pătrate, şi ea stă nemişcată în timp ce tu te roteşti. Adevărul este că pământul se învârte în jurul axei sale. Cuvântul "yukawir" (a roti) a fost folosit în vremurile antice drept exemplu la învârtirea turbanului pe cap, şi de obicei nu ţi învârţi capul pentru a ţi forma turbanul. Este evident că scriitorul Coranului s-a gândit la soarele şi luna care se încolăcesc în jurul pământului, după cum spune şi versetul următor: “Soarele şi luna se mişcă.”

    Cu toate acestea, în Evanghelia după Luca, în capitolul 17, este descrisă venirea lui Cristos în timpul zilei: “Tot aşa va fi şi în ziua când se va arăta Fiul omului” (versetul 30), în timp ce în versetele imediat următoare Luca descrie venirea lui Cristos în timpul nopţii: “Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat şi altul va fi lăsat…” (versetul 34). Acest lucru a fost criticat timp de sute de ani ca fiind o contradicţie: cum putea un singur eveniment să aibă loc şi ziua şi noaptea? Dar aceasta dovedeşte faptul că pământul are o parte din el pe care este noapte şi alta pe care este zi.

    În ultimele secole mulţi critici ai Bibliei au denunţat anumite versete care vorbeau de mişcarea soarelui. În Psalmul 19:6 împăratul David (Daud) prin inspiraţie de la Dumnezeu scrie referitor la soare: “… răsare la un capăt al cerurilor şi îşi isprăveşte drumul [circuitul] la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui.” Acuzaţia era că Biblia pretinde că soarele se mişcă pe o orbită în jurul pământului. Această falsă afirmaţie din antichitate nu se găseşte de fapt în Biblie, în cuvintele “âşi isprăveşte drumul [circuitul] la celălalt capăt [al cerurilor].” Până la construirea şi folosirea telescopului Hubble oamenii de ştiinţă nu au cunoscut că soarele se mişcă prin spaţiu într un circuit enorm pe o orbită imensă care se poate parcurge în peste 260 milioane de ani.

    Criticii moderni, atât din Apus cât şi musulmani, au criticat pe nedrept Biblia că se referă la un pământ drept sau plan în Isaia 11:12 şi Apocalipsa 7:1, unde expresia “cele patru colţuri ale pământului” s-ar referi la o suprafaţă plană. Cu toate acestea această expresie a fost considerată întotdeauna “familiară,” referindu se la cela patru extremităţi ale globului privite dintr o poziţie centrală, aşa cum privea Dumnezeu globul. Versetul “El şade deasupra cercului pământului…” (Isaia 40:22a) confirmă clar ştiinţa modernă, la fel ca şi un alt verset scris de profetul Iov: “… spânzură pământul pe nimic” (Iov 26:7). Iov confirmă de asemenea un adevăr ştiinţific necunoscut Coranului, când se referă la zona din nordul axei pământului spre steaua polară care este aproape fără stele. Acest “gol în spaţiu” de aproximativ 300 de milioane de ani lumină-i a luat pe cosmologi prin surpriză şi este diferit de toate celelalte direcţii, care sunt pline de stele. Dumnezeu a declarat prin Iov: “El întinde miază noaptea asupra golului” (Iov 26:7). Pentru mai multe detalii asupra acestui subiect vedeţi Mitchell Waldrop, "Delving the Hole in space, Science magazine, Nov. 27, 1981).

    Undele electromagnetice

    Despre undele electromagnetice dl.Mahmud arată spre o descoperire a Coranului: “Cerul care trimite înapoi (Wa ssama'e That Irrajj'a) şi pământul care deschide.” El comentează că: cerul se comportă a un reflector al undelor electromagnetice. Undele radio ricoşează înapoi spre pământ, astfel încât noi putem auzi sunetul la radio. Fără ca să se întâmple acest lucru am pierde unda. Noi suntem de acord cu teoria undelor electromagnetice. Pe de altă parte, pe ce bază trage el concluzia că Coranul vorbeşte despre undele electromagnetice? În Biblie scrie: “Poţi tu să întinzi cerurile ca El [Dumnezeu], tari ca o oglindă turnată?” (Iov 37:18). Aici nu doar că cerul trimite înapoi, ci cerul reflectă. Acesta este cuvântul pe care-l căuta dl. Mahmud. Mă voi reţine acum şi nu voi pune nici o altă întrebare.

    Pe prietenii musulmani care cred că Coranul este plin de elemente ştiinţifice îi sfătuim să examineze cu atenţie orice astfel de pretenţie. Încercarea de a dovedi că profetul islamului cunoştea legi şi teorii ştiinţifice descoperite doar în vremurile recente pretinde mai mult decât jocuri de cuvinte. O examinare atentă a fiecărei pretenţii formulate poate dovedi foarte uşor că toată cunoaşterea lui era deja ştiută, fiindcă fusese descoperită deja în Biblie. O altă referinţă în acest sens este în cartea scrisă de Dr. William Campbell's, Coranul în lumina ştiinţei, unde sunt examinate mai multe pretenţii de acest fel, dovedind că Dr. Bucaille n-a folosit metode ştiinţifice pentru concluziile sale. După cum am prezentat şi eu, înainte de a hotărî cineva trebuie să studieze ambele poziţii. Problema predominantă în lumea islamică de astăzi este că musulmanii nu permit deloc prezentarea punctului de vedere creştin şi închid uşa discuţiei, nelăsând nici o oportunitate de dovedire a adevărului.

    Concluzie (Ce crezi tu?)

    Cât de tare este fundamentarea ta în islam? Ce dovezi pune la dispoziţie islamul pentru ne musulmanii care se îndoiesc de islam? De ce ar trebui să credem că Mohamed este un profet adevărat al lui Dumnezeu? De ce să credem că Coranul este adevăratul cuvânt al lui Dumnezeu? De ce să ne clădim credinţa pe islam? Ce dovezi poate prezenta islamul? Cât de mult sapă musulmanii când îşi clădesc credinţa pe islam? Sau sunt ei musulmani pentru că majoritatea au părinţi musulmani şi au certificat de naştere pe care este ştampila “musulman,” şi la şcoală sunt îndrumaţi să se aşeze la rândul lung al celor ce intră la clasa de Studii islamice, în timp ce puţinii creştini intră la Studiile creştine? După care un profesor musulman le prezintă punctul de vedere islamic şi punctul “său” de vedere asupra creştinismului, majoritatea creştinilor fiind prea speriaţi să comenteze când li se pune întrebarea “Este Isus Dumnezeu?” Şi apoi un musulman frecventează Masjid ul local şi şi întăreşte credinţa ascultând predici în Vinerea de rugăciune şi începe să primească educaţia islamică fără să fi auzit măcar adevărul întreg despre creştinism.

    Ştiu că unii au idei formate sau citesc anumite cărţi care nu au un punct de vedere favorabil credinţei creştine. Totuşi majoritatea musulmanilor nici nu s au obosit să analizeze sau să adâncească subiectul. Dacă eşti dintre acestea, după părerea mea nu ai făcut destul, fiindcă nu ţi ai făcut tema de casă studiind în mod real Biblia, adevăratul şi unicul Cuvânt al lui Dumnezeu. Spun “unicul” fiindcă până acum nici o altă credinţă nu a venit cu dovezi comparabile Bibliei.



    Sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

      Acum este: Mier Noi 14, 2018 10:09 am