ISLAMUL RELIGIA PACII?

    Distribuiţi

    Dan

    Mesaje : 28

    ISLAMUL RELIGIA PACII?

    Mesaj  Dan la data de Vin Iun 11, 2010 1:31 am

    Preluat de pe: http://islam.blogul.net/islamul-religia-pacii/

    De Andrew C.McCarthy, National Review

    10 ianuarie 2007

    Islamul este in esenta sa tolerant.Aderentii sai sunt ospitalieri fata de libertate, egalitate si pluralism, notiunile elementare ale democratiei.Aceia care prodiuc teroarea in numele sau sunt eretici-niste insi marginali care au “sabotat” o “religie a pacii”.

    Aceasta intelepciune conventionala da pe dinafara peste portiile principale zilnice ale mediei.Sunt premisele care nu trebuie puse la indoiala ale politicii S.U.A pentru o serie covarsitoare de probleme : totul de la felul in care razboiul terorii este conceptualizat si judecat, la intelepciunea negocierilor cu Iranul, un stat suveran pentru palestinieni, agitarea pentru libertate si autodeterminare in Orientul Mijlociu si presupunerea ca propria noastra populatie musulmana in crestere va fi asimilata.

    Dar este adevarat ?

    In mod empatic, raspunsul este “nu”.Asa spune autorul de best-seller si urmaritor al jihadului Robert Spencer in The Truth about Muhammad — Founder of the World’s Most Intolerant Religion. Si nu se astepat sa il credeti pe cuvant.

    Lucrand sarguincios, Spencer a creat o biografie a Profetului Islamului din autenticul Sunnah musulman, compus din :Coran, care este considerat de credinciosi a fi cuvantul lui Allah dictat de Ingerul Gabriel in araba lui Mohamed, tafsirul sau comentariile coranice , hadithul,care sunt volume lungi in care sunt inregistrate cuvintele si traditiile lui Mohamed( exista sase colectii diferite datand din secolele opt si noua) si in final, Sira,biografiile autoritare ale Profetului inclusiv ceea ce a mai ramas din relatarea hagiografica a lui Ibn Ishag scrise la aproximativ 150 de ani dupa moartea lui Mohamed.

    Poza care reiese este complexa dar nu ambigua.mohamed era o figura dinamica- in mod necesar una din cele mai dinamice din istorie, care a format de la zero o miscare care a dominat in final teritoriile de la Orientul Apropiat pana la Asia Centrala( fara a mai vorbi de parti din europa, Africa si Orientul Indepartat), o miscare ce este urmata in prezent de peste un milion de aderenti.El a fost de asemenea, din loc in loc, un produs al antichitatii tribale a Arabiei- un fapt subliniat des de simpatizantii moderni pentru a explica daca nu a netezi numeroasele margini ascutite ale Profetului.

    Intr-o astfel de viata, nesurprinzator, cineva gaseste acte episodice de toleranta si bunavointa.Dar sunt episoade si exista si traiectoria.Arcul vietii lui Mohamed tinde clar spre intoleranta si inegalitate.A lui a fost, in final o lume razboinica de noi contra ceilalti a cuceririlor si prazilor de razboi.Asta nu ne face decat sa fim satui de religia pe care a fondat-o.In ea, exemplul lui este normativ : scripturile se refera la el ca ‘’un excelent model de conduita’’(Sura 33 :21) care arat un ‘’standard exaltat de caracter’’(68 :4) si ascultare care este implorat in mode repetat-intr-adevar este este facut la fel de esential ca ascultarea fata de Allah insusi(4 :80).Amintindu-ne furia musulmanilor de caricaturile daneze ale lui Mohamed in 2005, Spencer subliniaza faptul ca in Coran se spune ‘’mereu Allah este grijuliu fata de profetul lui, si gata sa porunceasca ce ii place acestuia.Pentru mintea cuiva care aceepta Coranul ca o revelatie adevarata, asta il pune pe Mohamed intr-o pozitie foarte importanta.’’

    CONTADICTIE SI AMBIGUITATE

    Profetul Islamului a fost nascut in Mecca, fiind membru al tribului Quraish care a facut un comert profitabil in pelerinajele la altarul local, Kabahul, acum locul central al vnerarii islamice dar atunci locul a numerosi idoli pagani.Ambii parinti ai lui Mohamed au murit in copilaria lui timpurie.Cand avea 20 de ani, a fost angajat ca vanzator calator de catre verisoara sa indepartata Kadija, o intreprizatoare implinita ale carei marfuri le-a vandut cu dexteritate in Siria.Desi cu 15 ani mai batrana ca el, Kadija i-a propus sa se casatoeasca, devenind prima din multele sale sotii( biografii fixeaza numarul intre 11 si 13, ‘’Mohamed pretinzand ca are puterea sexuala a 40 de barbati’’)Apoi, ea a devenit prima musulmana.

    Cariera profetica a lui Mohamed s-a intins pe durata a aproape 23 de ani, dupa ce a primit, la varsta de 40 de ani, ceea ce el a ajuns sa creada ca e prima lui revelatie.Initial, chemarea catre Islam a fost o chemare catre monoteism- sa il venereze numai pe Allah, care , Spencer explica, trebuie sa fi fost zeul tribal al quraishilor ( si deci una din multele zeitai locale).

    Pe masura ce revelatiile apareau nascand Islamismul, erau imprumuturi transparente din Biblie, Tora si alte surse evreiesti si crestine( inclusiv urmasi heterodozi ai Crestinismului care atunci abundau in Arabia) scrieri ale lui Zoroastru din Persia si ritualul local pagan.Similaritatile care au rezultat ii incomodeaza pe musulmani care insista des ca nu reprezinta o emulatie ci o pura intamplare, Coranul fiind recitat lui Mohamed ( care era analfabet) de Allah in limba sa de origine arabica.In afara de asta, orice influneta iudeo-crestina aparenta esre atribuita faptului ca evreii si crestinii sunt colegi ‘’oamenilor din Carte’’al carui Dumnezeu musulmanii il impart si a carui mostenire pretind ca o inlocuiesc.Este, de fapt un principiu durabil ca evreii si crestinii asa cum Spencer spune ‘’renegati pacatosi de la adevarul Islamului’’, care au alterat in mod corupt scripturile lui pentru a elida previziuni ale venirii lui Mohamed.

    Una din contradictiile aparente ale vietii lui Mohamed este contrastul dintre ospitalitatea sa timpurie fata de evrei( si crestini) cu pozitia sa finala de dsmanie neinduplecata.Contradictiile, bineinteles, creaza amiguitate.Aceasta este folositoare pentru cei care scuza islamul in prezent, care subliniaza fara incetare cateva episoade izolate de toleranta si chiar bunavoita ca si cum ar putea sterge mostenirea Lui Mohamed de ostilitate catre non-musulmani- o mostenire construita de exemplu pe sfatul din Coran ca musulmanii ‘’sa nu ii considere pe crestini si evrei prieteni si protectori’’(5 :51) ;pe viziuniea lui Mohamed despre sfarsitul lumii, in timp ce evreii sunt ucisi de musulmani( cu ajutorul pomilor si a pietrelor care il alerteaza pe cel credincios,’’ musulmane….este un evreu in spatele meu, vino si ucide-l’’) si pe chemarea lui Mohamed de pe patul de moarte pentru a-I expulza pe necredinciosi din Peninsula Arabica- o dorinta pe care guvernul saudit il onoreza si in prezent, in special in Mecca si Medina, orase inchise non-musulmanilor.

    (Spencer explica in mod convingator ca nu exista nici o contradictie si ambiguitate reala.In special in fazele sale incipiente ale profetiei sale-perioada meccaniana inainte de Hiira, cand musulmanii erau fortati sa se duca in Medina-Mohamed avea numaroase motive sa fie grijuliu : construia o miscare.Triburile pternice evreiesti din Arabia,( Qainuga, Auf si Qurayzah, printre altele) erau printre cele pe care Profetul le-a chemat catre Islamism.Astfel il gasim pe Mohamed « situandu-se printre lista de profeti evrei, interzicand carnea de porc printre credinciosii sai, si adaptand pentru musulmani practicarea a cateva rugaciuni zilnice si alte aspecte ale ritialului evreiesc.In plus, Mohamed a incheiat un tratat cu triburile evreiesti din Medina-fiind privita de musulmani ca fiind ‘’prima Constitutie din lume- care ii descria ca fiind ‘’una din comunitatile de credinciosi’’(desi, chiar si in perioada amiabila, pactul facea distinctii clare intre musulmani si non-musulmani)

    De fapt, acesata adaptabilitate, cand a fost aratata in eforturile similare serioase ale lui Mohamed de a-si converti qurayshii nativi la islamism,a rezultat in apropate dezastruosul incident ‘’Versetele satanice’’(facut faimos in prezent de catre cartea lui Salman Rushdie si de crima fatwa publicata de Ayatollah Ruhollah Khomeini).Disperat sa se reconcilieze cu propriul popor, Mohamed s-a convins singur ca avusese o revelatie permitandu-le musulmanilor sa se roage la trei zei pagani favorizati de qurayas) ca intermediari pentru Allah.Qurayshii erau incantati, dar profetul, dupa o revelatie contramandatoare de la un Gabriel infuriat, si-a dat sema ca nu numai contrazisese centrul predicilor sale monoteiste dar posibil subminase intreaga miscare islamica, nascand posibilitatea ca revelatiile sale nu sunt autentice.Allah l-a iertat pe Mohamed, observand ca intreferenta diavolulului fusese un hazard ocupational pentru toti profetii sai de-a lungul timpului.Totusi, incidentul este destul de stanjenitor incat inteleptii si justificatori continua sa o discrediteze feroce, Spencer concluzionand ca dovezile au o greutate mai mare impotriva lor.

    CUCERIREA BRUTALA

    Oricum, relatia buna dintre musulmani si non-musulmani s-a dovedit a fi de scurta durata.scopul principal al lui Mohamed era hegemonia islamica nu coexistenta ecumenica.Restabilindu-se in Medina, Mohamed a devenit atat un lider militar si politic cat di predicatorul apocaliptic al primilor 13 ani de profetit.Evreii, precum Qurayshii, multe comunitati crestine si alti non-musulmani au refuzat chemarea sa.Respingerea Islamului a fost privita ca un atac la adresa lui, pentru care solutia era Jihadul.

    Incontestabil, jihadul este un imperative central( de fapt, cea mai mare obligatie) a Islamului.Csriera lui Mohamed de luptator de netemut si uneori brutal ilustreaza zadarnicia eforturilor de a reda suscebilitatea asemanatoare celei moderne a acestei porunci de a lupta impotriva dusmanilor observati.Da,Coranul afirma ca nu trebuie « sa fie nici o constrangere in religie’’(2 :256).Dar oricat de categorica este acesta porunca, ea este aistorica.Islamismul a fost raspandit cu sabia.

    Faptele eroice ale Profetului au inceput cu atacuri, multe din ele conduse personal,in caravanele quraysh.Aceste raiduri, explica Spencer, nu erau doar acte de razbunare impotriva celor care respingeau islamul, ci ‘’ serveau in plus si unui scop economic, pastrand miscarea musulmana solvabila’’.Prada de razboi era centrala in combativitatea musulmana asa ca s-au facut reguli pentru impartirea sa( precum o cincime din prada s afie pusa deoparte pentru Profet si dreptul de a folosi femeile sclave drept concubine).Intrebat de un adept despre legitimitatea atacurilor pe timp de noapte fiind dtaa probabilitatea de a pune in pericol femeile si copii, Mohamed a indicat ca acestea erau permise pentru ca astfel de noncombatanti sunt ‘’ de la ei’’( necredinciosii).

    Datorita acestora si acestor lectii aceste batalii ale islamului timpuriu au rezonanta si in prezent- creand un obstacol major( mi-e teama ca unul de neinvins) pentru reformatorii care spera sa ii convinga pe ummah( comunitatea musulmana din intreaga lume) ca teroristii sunt cei care sunt fanatici ai doctrinei, si nu ei insisi, reformatorii.

    Profetul, de exemplu, care a dirijat operatiuni de ‘’calvar’’.Calvarul, dezvolta Spencer era inteles exact asa cum este inteles de jihadistii de azi :’’referindu-se la unul care ( in cuvintele unei revelatii care s-a aratat lui Mohamed mult mai tarziu) ucide si este ucis pentru Allah( cOran 9 :111) decat sa sa sfie pana la moarte in mainile unora nedrepti, in sensul crestin, de dragul credintei.’’

    Musulmanii erau autorizati de lata reveletie sa incalce tratatele- in special cu evreii- atunci cand apareau avantaje daca faceau asta.(8 :58).Si cel care a dat tonul ‘’Nakhla Raid’’ impotriva qurayshilor, o revelatie oportuna care l-a ajutat pe Mohamed sa isi invinga retinerea initiala de a accepta prada de razboi obtinuta prin crimele comise de adeptii sai in timpul lunii sacre Rajab, cand certurile erau interzise.Cei ucisi il sfidasera pe Allah.Acesta, invatase Profetul era cel mai mare rau.De asemenea, lectia colaterala, asa cum povesteste Spencer, a fost aceea ca ‘’legile morale au fost date la o parte in favoarea principiului nevoii.’’

    Credinciosii au fost invatati sa lupte ipotriva si sa ii decapiteze pe necredinciosi(47 :4) si au facut asta fara mila.Dupa ce musulmanii aflati in inferioritate numerica au triumfat categoric in fata ‘’Qurayshilor in batalia de la Badr’’, de exemplu un lider capturat al qurayshilor a pledat pentru viata lui intreband’’ Dar cine va avea grija de copii mei ?’’ , Mohamed i-a raspuns : ‘’Iadul’’ si a ordonat sa fie ucis.Capul altui lider a fost adus Profetului ca trofeu care si-a exprimat incantarea si a multumit lui Allah.( Nu e de mirare, intervine Spencer, ca un membru al Qaeda in Iraq, Abu Musab al-Zarqawi, dupa ce a decapitat un ostatic american, Nicholas Berg, a declarat, ‘’Profetul, cel mai milos, a ordonat(armatei sale) sa taie capetele unor prizonieri in Badr…Si ne-a dat un bun exemplu.’’).Allah, de fapt, si-a manifestat furia dupa Badr pentru ca Profetul a acceptat sa primeasca rascumparea pentru niste lideri quraysh decat sa ii decapiteze asa cum il indemnase camaradul sau, Umar.

    In Medina, musulmani erau antrenati impotriv aunei aliante a evreilor qurayshi si qurayzahi in ‘’Batalia din transee’’.In timpul construirii de cctare a musulmani a transeei defensive, se spune ca tortele lui Mohamed scoteau flacari care desenau invocatiile ‘’Allahu Akbar’’( Dumnezeu este cel mai maret’-‘’strigatul de victorie islamic’’ pentru Spencer) si care erau interpretate de profet ca un semn ca Allah va face ca Islamul sa triumfeze in final in Arabia in est si vest.Fiind de parere ca ‘’razboiul este inselaciune’’, Mohamed l-a instrui pe unul din adeptii sai sa se dea drept unul din simpatizantii factiunii inamice, in timp ce semana dezordine printre ei.A functionat, qurayshii au abandonat campul si musulmanii i-au asediat pe evrei, pe care Mohamed ii numea ‘’fratii maimutelor’’.Spencer precizeaza trei locuri-2:62-65, 5:59-60 si 7:166- unde coranul inregistreaza ca ‘’Allah i-a transformat pe evreii care au incalcat Sabathul in porci si maimute’’).atunci cand qurayzahii s-au predat si au cerut indurare,Mohamed a fost de acord cu propunerea adeptului sau Sad bin Muadh de a’’ii ucide pe luptatorii lor si de a ii lua pe copiii si pe femeile lor sclavi.’’.La executie,Mohamed a participat personal la decapitarea a intre 600 si 900 de captivi-care includeau toti barbatiicare ajunsesera la pubertate.

    (Acest incident nu este unic.Spencer relateaza ca Mohamed a ordonat uciderea unui poet evreu Kab bin al-Ashraf,pentru ca proofetul fusese ofensat de ‘’versurile amatoare de natura insultatoare despre femeile musulmane.’’Dupa crima, el le-a ordonat musulmanilor, :’’Omorati orice evreu care va intra in cale.’’.Cand Mohamed a ordonat expulzarea evreilor Nadir cu care musulmanii aveau un tratat, emisarul lui Mohamed a declarat :’’Inimile s-au schimbat iar musulmanii au sters vechile acorduri.’’.Cand evreii au refuzat sa plece, Mohamed a facut ca asta sa insemne ca ‘’evreii au declarat razboi’’- o alta aluie la faptul ca daca islamul este ‘’atacat’’, declanasatorii jihadului, eset in ochii celui care priveste.In asediul care a urmat, Profetul a ordonat ca pamantul sa fie parjolit, incalcandu-si propria interzicere de distrugere absurda a proprietatii atat de des citata de justificatori.Iar in ‘’Raidul din Khavbar’’, Mohamed a ordonat ca un lider evreu Kinana bin al-Rabi sa fie torturat pentru aspune unde era ascunsa o comoara locala, ca dupa ce acesta sa spuna, sa fie decapitat iar mai tarziu, cand alte comori au fost localizate, Profetul enervat-la fel cum facuse cu Qurazyahii- a ordonat ca razboinicii Khaybar sa fie ucisi si femeile si copiii sa fie luati ca sclavi.

    DE CE CONTEAZA MOHAMED

    De ce sa readucem in discutie acestea si alte episoade din ascensiunea meteorica si militaristica a Islamului timpurie?Pentru ca, insista, Spencer, sunt cruciale pentru a aprecia provocarea dubla cu care se confrunta Ociidentalii si reformatorii islamici.

    Americanii, carora li s-a spus repetat de catre elitele lor ca Islamul este o ‘’religie a pacii’’, ‘’privesc cu uimire, de exemplu, faptul ca un musulman care s-a convertit la crestinism e judecat intr-un proces pentru pedeapsa cu moartea in ‘’noul’’ Afghanistan, eliberat din mainile talibanilor datorita numeroaselor sacrificii americane.Cum pot acesti ‘moderati’’ acum la putere sa suporte acest lucru?, se intreaba ei in mod just.raspunsul este la fel de simplu:Profetul islamului a facut ca moartea sa fie pedeapsa pentru apostasie.( ‘’Oricine isi schimba religia islamica , a spus Mohamed, sa il ucideti !’’).Exista o mare nevoie, deci, ca occidentalii sa fie informati despre cuvintele si faptele lui Mohamed-ceea ce face ca actiunile statelor islamice sa fie mult mai bine intelese decat cuvintele justificatorilor islamismului din Occident.’’

    In plus, fondarea politicii americane este ingamfarea pe care moderatii o reprezinta ca centrul islamismului,accea ca reprezinta adevarata imagine a lui Mohamed-“cel mai inalt exemplu de comportament uman’’-care a au promovat valorile democratiei si egalitatii.Dar, asa cum Spencer avertizeaza, ‘’daca teroristii jihad au dreptate in a invoca exemplul lui pentru a-si justifica faptele, atunci reformatorii islamisti vor trebui sa initieze o reevaluare respectuoasa dar scrutatoare a locului ocupat de Mohamed in islam-o sarcina mult mai dificila.’’

    Si asta nu trebuie spusa doar despre teroristii jihad.Spencer, de exemplu,este intelegator in ceea ce priveste actiunile lui Mohamed, care, aflat la varsta de 50 de ani, a luat-o de sotie pe Aisha cand acesata avea varsta de 6 ani iar casatoria a fost consumata cand ea avea 9 ani.Aceasta, era,de fapt, in spiritul vremii.Totusi, pentru credinciosi, exemplul Profetului transcede timpul, si deci miresele-copii sunt un lucru obisnuit in lumea islamica.Islamul lui Mohamed inca limiteaza femeile la un statut subordonat- Coranul aseamana femeia cu o ‘’tilth’’ care sa fie folosita asa cum vrea barbatul(2 :223) ; un barbat poate avea 4 femei si poate face sex cu sclavele(4 :3), marturia unei femei valoreaza cat jumatate din cea a unui barba(2 :282) si tot asa.In plus, nu exista nici o negare credibila a statutului denigrat al non-musulmanilor, umiliti si brutalizati de Mohamed si succesorii lui.

    Individual, numerosi musulmani au evoluat peste aceste notinui.Dar islamul nu-cu siguranta nu intr-un mod dominant si convingator.Daca nu altele, cel putin atavismul eset atat un curent cat si o reforma.

    Este realist sa credem ca zecile de milioane( mai probabil sutele de milioane) de musulmani ai caror compas este viziunea beligeranta, hegemonica asupra islamului-o viziune care a durat timp de 14 secole-o vor abandona in favoarea unui islam care imbratiseaza libertatea, autodeterminarea si egalitatea bazaat pe umnitatea noastra comuna.Orice, ne putem imagina, este posibi…dar o stfel de schimbare seismica nu se va intampla in curand.

    Robert Spencer ilustreaza grafic adancimea gandirii noastre nebunesti-sau mai de graba sa presupunem veseli-altceva.O carte alarmanta si una necesara.

    Andrew C.McCarthy este membru superior al Fundatiei pentru Apararea Democratiei

      Acum este: Sam Iun 23, 2018 6:19 pm